Rostirea
postmodernă. Generaţia ’80 în literatura română
(Editura Princeps Multimedia, 2014) este o cercetare aplicată,
întinsă pe durata mai multor ani, cu care poetul Daniel Corbu a
obţinut titlul de Doctor magna cum laudae în
ştiinţe filologice la Universitatea „Al.
I. Cuza” Iaşi. Daniel Corbu nu numai că are preocuparea eseistică
de peste douăzeci de ani privind postmodernismul,
dar este avantajat de privirea din interior, fiind el însuşi un
excelent scriitor al generaţiei optzeciste, cea care a adus
postmodernismul în câmpul literar românesc.
Lucrarea
lui Daniel Corbu despre optzecism încearcă o punere la punct a
lucrurilor. D-sa are avantajul de a fi poet (a debutat în 1979, la
„România literară”), autor a zece volume de poeme, dintre care
unul a apărut în 1984, iar al doilea în 1998 (adică în plin
optzecism). Are, prin urmare, nu numai exerciţiul scrisului, ci şi
posibilitatea de a-l judeca din interior şi din perspectiva
generaţiei căreia îi aparţine. O primă tentativă s-a produs în
2000, când d-sa a tipărit volumul Generaţia
poetică ’80 în cincisprezece portrete critice (Iaşi,
Editura Junimea). Perseverând, dl. Daniel Corbu a suprapus peste
criteriul generaţionist un alt criteriu în vogă la noi,
„postmodernismul”. A făcut-o, mai întâi, studiindu-l pe acesta
din urmă într-un al doilea volum, Postmodernismul
pe înţelesul tuturor (Iaşi, Princeps Edit,
2004). Cartea de faţă este rezultatul oarecum îndelungatei
pregătiri teoretice şi aplicative, de unde şi rezultatele
convingătoare la care a ajuns.
Cartea
lui Daniel Corbu se doreşte, programatic, o istorie a generaţiei
optzeciste, acoperind un interval de peste trei decenii. Studierea a
sute de volume de versuri l-a condus pe Daniel Corbu la stabilirea
unor linii directoare sintetizatoare, numite „paradigme”, numărul
acestora fiind unul biblic, şapte. Titlurile acestor „paradigme”
demonstrează, în primul rând, capacitatea de a
surprinde esenţialul şi, în al doilea rând, de a-l defini
sugestiv. Florin Iaru, Lucian Vasiliu şi Aurel
Dumitraşcu ar reprezenta Experimentul
agresiv. Poezia
ludicului şi a patosului livresc; Liviu Ioan
Stoiciu, Cassian Maria Spiridon şi Simona-Graţia Dima ar reprezenta
Vizionarismul mitic şi moral;
Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Magda Cârneci ar
reprezenta Biografismul cinic.
Mitologia derizoriului
ş.a.m.d. în cuprinsul unei paradigme, fiecare autor este analizat
în liniile lui specifice, în aşa fel orientate, încât să
ilustreze orientarea fundamentală cuprinsă în respectivul capitol.
Rezultă o imagine de ansamblu convingătoare, bine structurată.
Suntem
astfel convinşi că apariţia acestei cărți se va constitui
într-un veritabil eveniment editorial.
Dan Mănucă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu